Am de suspus spre analiza unul din multele paradoxuri legate de relatiile dintre barbati si femei.
* Barbatii sunt vanatori. Ca femeie-trofeu-ce-trebuie-cucerit spui mereu NU, ii respingi, nu le cedezi, nu ii bagi in seama si iti vezi de viata ta.
* Odata ce nu mai esti un trofeu si ai fost cucerita, ca sa rezisti ca nevasta trebuie sa spui mereu DA, sa fii deschisa si supportive, ocazional sa nu ii bagi in seama si sa-ti vezi de viata ta.
* Daca eu sunt genul care zice de obicei DA, sunt deschisa si supportive, am momente in care nu-l bag in seama si imi vad de viata mea, inseamna ca de maritat nu ma voi marita, dar as face totusi o super-cool nevasta? :))
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
1.Unele femei sunt si ele vanatoritze:D
2. Astea ce sa faca, trebuie sa intalneasca barbatul-vanat?
2.Sa-ti zic cine ma enerveaza! Exact tipul asta de femeie-femeie, the classical wife type, ce spui tu aici!
Mironositele alea care stiu f. bine ca X le place dar ele zic "nu" continuu, nu ii cedeaza nici picate cu ceara. Si asta nu pentru ca ar fi nehotarate sau pentru ca nu le place de el! Aiurea, sunt indragostite pana peste urechi de X dar nu cedeaza tocmai pentru ca sunt niste mironosite fandosite, nu cedeaza constient. Cand se hotarasc ele sa zica: ok (nu stiu cum isi aleg acel moment, probabil au un plan dinainte facut) devin nevestele serioase, supportive care pun barbatul pe primul plan (aparent).
Mi se par niste ipocrite nenorocite.
Decat asa, mai bine lipsa!
Pe mine nu ma enerveaza, chiar jos palaria in fata lor. Gandeste-te si tu... E nevoie de o adevarata strategie de comunicare cu obiective (maritish, masini, bijuterii, etc.), studii de piata aplicate la identificarea targetului (ce barbati vor pune botul), campanie coerenta de promovare, etc. :)
Trimiteți un comentariu